ChangetheChange

start with yourself

Archive for November 2009

“I”-Confirmation

with one comment

“Perhaps is it true that we do not really exist until there is someone there to see us existing, we cannot properly speak until there is someone there who can understand what we are saying, in essence, we are not wholly alive until we are loved.

Without love, we lose the ability to possess a proper identity, within love, there is a constant confirmation of our selves. It is no wonder that the concept of a God who can see us  has been central to many religions: to be seen is to be assured that we exist, all the better if one is dealing with a God (or partner) who loves us. Surrounded by people who precisely do not remember who we are, people to whom we often relate our stories and yet who will repeatedly forget how many times we have been married, how many children we have, and whether our name is Brad or Bill, Catrina or Catherine (and we forget much the same about them), it it not comforting to be able to find refuge from dangers of invisibility in the arms of someone who has our identity firmly in mind?”

Alain de Botton, Essays in love

Written by sabina alexandra

November 26, 2009 at 12:34

Posted in Essays in love

Iubire

leave a comment »

” I am someone who is looking for love.  Real love. Ridiculous, inconvenient, consuming, can’t-live-without-each-other love. ”

As putea sa continui cu citate din filme sau carti care descriu o iubire perfecta. O iubire de poveste. Care nu poate sa existe in viata reala. Eu cred ca exista. Oricata tristete, dezamagire, tradare sau durere as acumula, de oricate ori mi-ar fi sufletul frant, nu as putea sa renunt la speranta si credinta ca exista. Nu am sa spun “iubire adevarata”, pentru ca mi se pare o expresie fara sens. Iubirea nu poate fi adevarata sau neadevarata, este pur si simplu iubire, ori nu este nimic.

Poate ca nu am iubit si nu am fost iubita niciodata, sau poate ca s-a intamplat si nu mi-am dat seama. Dar ce stiu cu certitudine este ca sunt oameni care se iubessc asa “ca in povesti”. Povestile nu au fost create doar pentru a ne determina pe noi sa visam la un univers paralel, intangibil, in care orice este posibil, dar necunoscut de catre noi, muritorii de rand. Povestile nu au fost scrise nici pentru a ne hrani cu sperante desarte. Povestile au fost scrie pentru ca oamenii le traiesc in fiecare zi. Pentru ca sunt batrani care se tin de mana si se plimba in parc, pe care dragostea i-a tinut impreuna zeci de ani, si atunci cand ii privesti, vezi cum ochii inca le stralucesc de bucurie.  Pentru ca iubirea este singurul lucru miraculos din noi si singurul care ne poate face sa mutam muntii din loc.

Iar iubirea este atunci cand fericirea ta nu este mai presus de cea a omului de langa tine, atunci cand respiri mai greu fara el in preajma ta, atunci cand totul capata intelesuri noi, atunci cand lumea ta nu este completa fara el, atunci cand timpul zboara mult prea repede si ai impresia ca iti face o nedreptate nelasandu-te sa te bucuri mai mult. Iubirea este simpla si te hraneste, nu are nevoie de artificii sau de complicatii, este fara intrebari, fara confuzii si fara ascunzisuri. Cu siguranta nu este perfecta si nu este usor de pastrat. Dar atunci cand exista, efortul este insesizabil, pentru ca devine firesc. Iubire este atunci cand nu ai putea face nici cel mai mic rau voluntar, cand nu ai putea gandi urat sau suporta sa vezi o lacrima de durere in ochii celui pe care il iubesti. Atunci cand dorinta este atat de puternica, incat ai vrea sa te contopesti in celalalt, sa-i cuprinzi toata fiinta si sa o inchizi in tine.  Iubirea nu iti da voie sa gresesti, sa ranesti in vreun fel, sa critici sau sa judeci. Ea naste doar tandrete, respect, si admiratie. Te face sa il porti pe celalalt in palma ta, sa il ocrotesti, sa ii spui in fiecare secunda cat de valoros este. Iubirea nu te orbeste, ci dimpotriva, iti deschide ochii, mintea si sufletul .

Si iubire mai este atunci cand infloresti, cand cresti si esti scaldat intr-un soare bland, care te face mai frumos in fiecare zi. Te ajuta sa scoti la iveala tot ceea ce este mai bun in tine, si niciodata nu te lasa prada dejnadejdii. Nu esti temator, nu te infranezi si nu te auto- cenzurezi. Poti dansa, canta, rade, plange, manca si urla oricat, oricum si oriunde. Poti cere si da, poti sari in bratele iubitului, il poti trezi in mijlocul noptii pentru a-i spune ca il iubesti doar de teama de a nu-i fi spus suficient. Iubirea este atunci cand adori trupul si dorinta este arzatoare, atunci cand ai alerga pana la capatul lumii ca sa-i aduci iubitei o perla din ocean. Atunci cand simti limitele, simti ca nu ai resurse si putere suficienta pentru a-ti striga iubirea.  Cand inima este pe cale de a-ti exploda, precum un balon colorat. Cand pasarile canta doar pentru tine, cand cerul este mai senin in fiecare zi, cand Universul comploteaza si cand tot ce astepti este sa fii in bratele lui. Sa fii acasa. Iubirea este prietenie, grija si duiosie.  Este ceea ce ne da viata.

“Love is passion, obsession, someone you can’t live without. Fall head over heels, find someone you can love like crazy and who will love you the same way back, forget your head and listen to your heart. Because the truth is, there’s no sense living your life without this. To make the journey and not fall deeply in love, you haven’t lived a life at all. But you have to try, because if you haven’t tried, you haven’t lived.”

 

Written by sabina alexandra

November 23, 2009 at 03:30

Posted in Changes