ChangetheChange

start with yourself

Archive for the ‘Changes’ Category

The Girl With Her Pearls On

leave a comment »

M-am mutat aici : http://tgwhpo.com 🙂

Written by sabina alexandra

March 20, 2010 at 18:05

Posted in Changes

Timp

leave a comment »

De multe ori am auzit oameni spunand ca si-ar dori sa opreasca timpul in loc, sau sa dea timpul inapoi. Expresii intrate in vocabularul lor, dar lipsite de sens sau de vreun scop practic. Pe langa faptul ca imposibilitatea opririi timpului este evidenta, este mult mai usor sa abordam problema diferit: sa ne oprim noi in loc.

Dimineata, avusese loc un accident la metrou si toata statia London Bridge era oprita. Doua linii inchise, o statie inundata si oameni in pragul unui atac de panica. Se imbulzeau disperati, alergau in toate directiile, iar dupa cateva minute se opreau nervosi si le puteai observa tremurul mainilor pe geanta de laptop, batutul din picior si privirile nerabdatoare. Am realizat in acel moment ca voi intarzia la serviciu si am decis ca in loc sa ma sufoc sub pamant inghesuita intre alte cateva sute de suflete,  sa ma bucur cateva minute de soare.  Si atunci mi s-a facut dor.

Mi s-a facut dor de mare. De verde, flori si natura. Mi s-a facut dor sa ma plimb desculta prin nisip ori iarba, sa citesc la umbra unui mar cu mere verzi si acre. Sa privesc cerul, sa ascult linistea si sa las soarele sa ma incalzeasca. Mi s-a facut dor sa scriu intr-un caiet, cu stiloul fara sa aud ticaitul tastaturii, sa imi plimb mainile pe paginile lucioase ale unei reviste intr-o cafenea din Paris. Sa beau ceai si sa visez cateva ore. Sa ma plimb intr-un parc si sa admir fiecare frunza, sa simt valurile cum imi gadila talpile si sa privesc catre linia orizontului. Mi s-a facut dor de tihna si de o zi in care sa nu imi verific ceasul, sa nu fug de acasa la scoala si de la scoala la birou si inapoi acasa. De o dimineata in care sa iau micul dejun asezata la masa, nu in timp ce ma imbrac si ma pieptan si de o zi in care sa am rabdare cu viata.

Ma intreb cati dintre noi se opresc. Cati dintre noi inceteaza fie si pentru o secunda sa se gandeasca in perspectiva si savureaza cateva clipe linistite, ca pe o bezea care ti se topeste in gura. Seara, autobuzul care ma duce acasa, trece pe podul Waterloo, care este unul dintre locurile mele preferate din Londra. Tamisa straluceste atat de frumos, iar eu nu stiu unde sa privesc mai intai: in dreapta sau in stanga podului. De fiecare data, oamenii stau cu nasul aplecat in The Free Standard, iar eu simt nevoia sa ma duc la ei, sa le arunc ziarul si sa le spun: ” Ridica ochii, priveste, admira, bucura-te de orasul frumos in care traiesti, treizeci de secunde, clateste-ti ochii cu un strop  de frumusete si apoi intoarce-te la faptele diverse din ziar.”

Iar acum este ora 00:00, ora mea preferata, inceputul unei noi zile si sansa de a mai vedea si gusta o bucatica din lumea care de multe ori nu depaseste cutia aceasta mica si electronica, fereastra din fata mea, orasul sau oamenii de care ma lovesc intamplatior pe strada.  Si ma opresc din scris, pentru ca vreau sa admir luna.

Written by sabina alexandra

March 3, 2010 at 00:06

Posted in Changes

Iubire

leave a comment »

” I am someone who is looking for love.  Real love. Ridiculous, inconvenient, consuming, can’t-live-without-each-other love. ”

As putea sa continui cu citate din filme sau carti care descriu o iubire perfecta. O iubire de poveste. Care nu poate sa existe in viata reala. Eu cred ca exista. Oricata tristete, dezamagire, tradare sau durere as acumula, de oricate ori mi-ar fi sufletul frant, nu as putea sa renunt la speranta si credinta ca exista. Nu am sa spun “iubire adevarata”, pentru ca mi se pare o expresie fara sens. Iubirea nu poate fi adevarata sau neadevarata, este pur si simplu iubire, ori nu este nimic.

Poate ca nu am iubit si nu am fost iubita niciodata, sau poate ca s-a intamplat si nu mi-am dat seama. Dar ce stiu cu certitudine este ca sunt oameni care se iubessc asa “ca in povesti”. Povestile nu au fost create doar pentru a ne determina pe noi sa visam la un univers paralel, intangibil, in care orice este posibil, dar necunoscut de catre noi, muritorii de rand. Povestile nu au fost scrise nici pentru a ne hrani cu sperante desarte. Povestile au fost scrie pentru ca oamenii le traiesc in fiecare zi. Pentru ca sunt batrani care se tin de mana si se plimba in parc, pe care dragostea i-a tinut impreuna zeci de ani, si atunci cand ii privesti, vezi cum ochii inca le stralucesc de bucurie.  Pentru ca iubirea este singurul lucru miraculos din noi si singurul care ne poate face sa mutam muntii din loc.

Iar iubirea este atunci cand fericirea ta nu este mai presus de cea a omului de langa tine, atunci cand respiri mai greu fara el in preajma ta, atunci cand totul capata intelesuri noi, atunci cand lumea ta nu este completa fara el, atunci cand timpul zboara mult prea repede si ai impresia ca iti face o nedreptate nelasandu-te sa te bucuri mai mult. Iubirea este simpla si te hraneste, nu are nevoie de artificii sau de complicatii, este fara intrebari, fara confuzii si fara ascunzisuri. Cu siguranta nu este perfecta si nu este usor de pastrat. Dar atunci cand exista, efortul este insesizabil, pentru ca devine firesc. Iubire este atunci cand nu ai putea face nici cel mai mic rau voluntar, cand nu ai putea gandi urat sau suporta sa vezi o lacrima de durere in ochii celui pe care il iubesti. Atunci cand dorinta este atat de puternica, incat ai vrea sa te contopesti in celalalt, sa-i cuprinzi toata fiinta si sa o inchizi in tine.  Iubirea nu iti da voie sa gresesti, sa ranesti in vreun fel, sa critici sau sa judeci. Ea naste doar tandrete, respect, si admiratie. Te face sa il porti pe celalalt in palma ta, sa il ocrotesti, sa ii spui in fiecare secunda cat de valoros este. Iubirea nu te orbeste, ci dimpotriva, iti deschide ochii, mintea si sufletul .

Si iubire mai este atunci cand infloresti, cand cresti si esti scaldat intr-un soare bland, care te face mai frumos in fiecare zi. Te ajuta sa scoti la iveala tot ceea ce este mai bun in tine, si niciodata nu te lasa prada dejnadejdii. Nu esti temator, nu te infranezi si nu te auto- cenzurezi. Poti dansa, canta, rade, plange, manca si urla oricat, oricum si oriunde. Poti cere si da, poti sari in bratele iubitului, il poti trezi in mijlocul noptii pentru a-i spune ca il iubesti doar de teama de a nu-i fi spus suficient. Iubirea este atunci cand adori trupul si dorinta este arzatoare, atunci cand ai alerga pana la capatul lumii ca sa-i aduci iubitei o perla din ocean. Atunci cand simti limitele, simti ca nu ai resurse si putere suficienta pentru a-ti striga iubirea.  Cand inima este pe cale de a-ti exploda, precum un balon colorat. Cand pasarile canta doar pentru tine, cand cerul este mai senin in fiecare zi, cand Universul comploteaza si cand tot ce astepti este sa fii in bratele lui. Sa fii acasa. Iubirea este prietenie, grija si duiosie.  Este ceea ce ne da viata.

“Love is passion, obsession, someone you can’t live without. Fall head over heels, find someone you can love like crazy and who will love you the same way back, forget your head and listen to your heart. Because the truth is, there’s no sense living your life without this. To make the journey and not fall deeply in love, you haven’t lived a life at all. But you have to try, because if you haven’t tried, you haven’t lived.”

 

Written by sabina alexandra

November 23, 2009 at 03:30

Posted in Changes

The one

with 2 comments

Pentru ca asa cum spunea Carrie, ca in fiecare femeie puternica se ascunde o printesa care asteapta sa fie salvata, fiecare femeie viseaza la rochia alba de mireasa. Dar pana la rochie, nunta si luna de miere, toate ne imaginam momentul in care EL se va aseza in fata noastra, intr-un genunchi, va deschide o cutie mica si va rosti intrebarea magica. Bineinteles ca scenariul acesta capata diverse forme in mintile noastre, dar pentru mine exista doar unul singur, perfect.

EL, si EL,  “The ring of rings, as it has been called, is the most brilliant ring ever. It is also the most beautiful.”

Written by sabina alexandra

August 7, 2009 at 11:10

Posted in Changes